Gianina Burca

Experiență

De la cercetare academică la strategie de produs

Parcursul meu nu urmează povestea tipică de designer. Am intrat în domeniu prin cercetare și științe comportamentale, nu prin școli de artă sau bootcamp-uri de programare. Am studiat Psihologie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și mi-am construit cariera timpurie în jurul înțelegerii modului în care oamenii iau decizii, ce îi frustrează și unde produsele nu reușesc să le îndeplinească așteptările.

Înainte ca UX-ul să aibă eticheta pe care o poartă azi, eu deja făceam munca de cercetare. Stăteam cu utilizatorii, îi urmăream cum se chinuiau prin interfețe, documentam decalajul dintre ce presupuneau echipele de produs și ce se întâmpla cu adevărat pe ecran. Am condus sesiuni de usability în care descoperirile contraziceau fiecare presupunere a echipei. Momentele acelea sunt inconfortabile. Sunt și cele care contează cel mai mult.

De-a lungul anilor, am trecut prin roluri care mi-au dat perspective diferite asupra aceleiași probleme fundamentale: cum faci lucrurile complexe utilizabile fără să le simplifici excesiv? Am lucrat pe platforme SaaS, aplicații mobile, instrumente enterprise și produse consumer. Fiecare categorie are propriile puncte de presiune, iar această diversitate m-a învățat să evit soluțiile universale.

Rolul Meu

Ce fac concret la Product Rocket

Conduc strategia UX și cercetarea. Concret, eu sunt persoana care stabilește ce ar trebui să facă produsul înainte să decidem cum arată. User flows, arhitectură informațională, modele de interacțiune, sinteză de cercetare, testare de usability. Lucrurile pe care utilizatorii nu le văd, dar le simt imediat când sunt greșite.

Pe proiectul Signals (o platformă de integritate a cercetării), a trebuit să reconciliez două nevoi opuse. Ofițerii de conformitate aveau nevoie să vadă date dense și auditabile. Dar aveau nevoie și să găsească rapid indicatori de risc specifici din sute de evaluări pe săptămână. Utilizatorii raportau că petreceau 45 de secunde doar pentru a localiza un nivel de risc. Am redus la 10 secunde. Soluția nu a fost să eliminăm date. Am restructurat ierarhia și am secvențiat momentul în care apărea informația, astfel încât lucrurile importante să fie vizibile primele.

Pentru Anylyze, o platformă de analytics, provocarea era diferită. Backend-ul era puternic, interfața nu. Utilizatorii o descriau ca pe „un furtun de pompieri deschis." Am condus procesul de discovery: înregistrări de sesiuni, interviuri cu utilizatori, analiză de sarcini, evaluare euristică. Am descoperit că 71% din erorile utilizatorilor proveneau din confuzia interfeței, nu din neînțelegerea datelor. Rezultatul: reducerea erorilor cu 71% și accelerarea completării sarcinilor cu 38%.

Conduc și workshop-uri cu clienții și sesiuni de aliniere cu stakeholders. Să aduci într-un acord o cameră plină de oameni cu priorități diferite privind cum arată „succesul" pentru un produs e greu. Ce ajută sunt datele. Când toată lumea se uită la aceleași cercetări, rămâne mai puțin loc pentru argumente bazate pe opinii, și proiectele avansează mai repede.

Abordare

Cercetarea nu e o etapă. E fundația.

Prea multe echipe de produs tratează cercetarea ca pe o bifă. Fac câteva interviuri în faza de discovery, compilează un raport care e citit pe diagonală, apoi construiesc ce era oricum planificat. Am văzut cum acest tipar produce produse scumpe care rezolvă probleme greșite.

Abordarea mea e diferită. Cercetarea parcurge întregul proiect, nu doar primele două săptămâni. Identific ce au nevoie utilizatorii cu adevărat (ceea ce rareori e ce spun că vor). Testez presupunerile cu prototipuri înainte ca cineva să scrie cod de producție. Și după lansare, verific dacă schimbările au mișcat metricile pe care le-am prezis. Dacă nu, aflăm de ce și ajustăm.

Folosesc orice metodă se potrivește întrebării. Testare moderată de usability cu cinci participanți pentru unele lucruri. Analiza miilor de înregistrări de sesiuni când am nevoie de tipare comportamentale la scară mare. Card sorting când arhitectura informațională trebuie regândită. Aleg instrumentul în funcție de ce vreau să aflu, și sunt sceptică față de echipele care folosesc mereu aceeași metodă indiferent de problemă.

Un lucru pe care nu-l fac: design prin comitet. Ascult stakeholders, dar când instinctele lor contrazic ce arată datele de la utilizatori, prezint dovezile și fac o recomandare. Prefer conversația aia devreme decât să privesc un produs eșuând lent pentru că nimeni n-a vrut să pună întrebări incomode.

Perspectivă

Ce ghidează felul în care lucrez

Am co-fondat Product Rocket cu Vlad pentru că gândim produsele din capete opuse. El pornește de la cum ar trebui să se simtă ceva pe ecran. Eu pornesc de la dacă ar trebui să existe. Ne certăm constant pe tema asta, iar produsele ies mai bine de fiecare dată. O echipă mai mare ar netezi probabil fricțiunea asta. Noi preferăm s-o păstrăm.

Lucrul pe plan internațional (România, Europa, SUA, Israel, EAU) mi-a schimbat modul de gândire despre nevoile utilizatorilor. Am condus sesiuni de cercetare în care barierele lingvistice m-au forțat să acord mai multă atenție indiciilor comportamentale în loc să mă bazez pe ce îmi spuneau oamenii. Să vezi pe cineva ezitând înainte de a da click te învață mai mult decât orice chestionar. Contextul cultural afectează totul, de la pattern-urile de citire la semnalele de încredere, iar ignorarea lui e modul în care produsele eșuează pe piețe noi.

Îmi pasă mult de accesibilitate și design incluziv. Nu pentru că mi-a spus cineva, ci pentru că am observat că restricțiile impuse de accesibilitate tind să facă totul mai bun. O ierarhie informațională clară care funcționează pentru un screen reader? Funcționează mai bine și pentru cineva distras pe telefon în autobuz. Am început să proiectez mai întâi pentru cazuri limită pe majoritatea proiectelor. Ridică nivelul de bază pentru toți ceilalți. Investesc continuu în dezvoltarea profesională: am absolvit Dribbble Product Design Academy în 2023 și cursul Product Psychology de la Growth.Design în 2025, ambele consolidând modul în care conectez deciziile de design cu comportamentul real al utilizatorilor.